Proiectul ROAKS dezvoltă un sistem integrat de monitorizare pentru a evalua modul în care pădurile de stejar din România răspund la schimbările climatice prin măsurarea interacțiunilor dintre aer, apă, sol și arbori (AWST Nexus).

Combinând măsurători de teren, rețele de senzori și date de teledetecție, proiectul permite detectarea aproape în timp real a stresului asupra pădurilor și sprijină gestionarea adaptivă a acestora. Rezultatele sale contribuie la Observatorul ForestWard la nivel european, consolidând monitorizarea pe termen lung a pădurilor și strategiile de reziliență.

​​O1: Îmbunătățirea rețelei ROAKS în Europa Centrală și de Est, cu accent pe ecosistemele de stejari și AWST-Nexus, integrând-o în rețelele internaționale existente sau în curs de dezvoltare pentru a încuraja o colaborare consolidată, schimbul de cunoștințe și managementul adaptiv al ecosistemelor;

O2: Aplicarea AWST-Nexus prin efectuarea de măsurători pe teren (MT) și teledetecție (TD) și extinderea la situri de sprijin pentru asigurarea reprezentativității spațiale;

O3: Asigurarea datelor de monitorizare pe termen lung în timp aproape real și a previziunilor de stres pentru Observatorul ForestWard.

Proiectul ROAKS își propune să îmbunătățească înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra pădurilor de stejar din Europa Centrală și de Est. Prin integrarea tehnicilor avansate de monitorizare, proiectul va evalua răspunsurile stejarilor la factorii de stres precum seceta, dăunătorii sau perturbările cauzate de insecte. Cercetarea va fi efectuată în două suprafețe cheie de stejar din cadrul ICP Forests și în patru situri auxiliare, oferind informații despre rezistența pădurilor și contribuind la inițiativa Observatorului ForestWard. Obiectivele includ consolidarea rețelei ROAKS, aplicarea Nexusului Aer-Apă-Sol-Copac (AWST) prin măsurători pe teren și teledetecție și asigurarea datelor de monitorizare pe termen lung, aproape în timp real. Prin implicarea lucrărilor de teren în diverse condiții climatice, ROAKS va îmbunătăți înțelegerea noastră asupra impactului climatic asupra pădurilor. Integrarea Nexusului AWST în sistemul ICP Forests existent va crea noi oportunități de cercetare pentru monitorizarea pădurilor europene, sprijinind strategiile de gestionare adaptivă și contribuind la conservarea pe termen lung a pădurilor europene. Prin utilizarea tehnologiilor de teledetecție și a metodologiilor standardizate, ROAKS va furniza informații dense temporal despre umiditatea solului, răspunsurile ecofiziologice ale arborilor și stocarea carbonului. Proiectul va facilita, de asemenea, colaborarea și schimbul de cunoștințe în cadrul rețelelor internaționale, sporind scalabilitatea și reprezentativitatea rezultatelor.

Proiectul ROAKS va folosi designul spațial într-un mod care să asigure atât reprezentativitatea, cât și scalabilitatea. Proiectul va utiliza două „super-situri candidate” (Păduri ICP de Nivel II și situri LTER „Mihăești – Gorun” și „Ștefănești – Stejar”). Aceste auprafețe sunt alese strategic pentru a reprezenta două regiuni climatice diferite: Mihăești-Gorun (parcela de stejar gorun) reprezintă tipul climatic Dfb (rece, fără sezon uscat, vară caldă) și Ștefănești-Stejar (suprafața de stejar englezesc) tipul climatic Dfa (rece, fără sezon uscat, vară toridă), conform clasificării Köppen-Geiger. Deși super-siturile candidate sunt clasificate în aceeași bioregiune continentală, Mihăești-Gorun este situat în apropierea bioregiunii alpine, iar Ștefănești-Stejar în apropierea bioregiunii de stepă. Acest lucru asigură că datele colectate reflectă gama de ecosisteme de stejar din regiune. Dincolo de S, vor fi stabilite situri de sprijin, care cuprind 4 suprafețe de monitorizare deja existente, cu tipuri de sol și păduri și condiții de mediu similare. Primele două SS sunt amplasate lângă suprafața din Ștefănești (una dintr-o rețea de cercetare INCDS existentă la 1 km, iar a doua la 7 km într-o parcelă ICP Nivel 1), iar ultimele sunt amplasate lângă Mihăești (două suprafețe de cercetare noi, una situată la un kilometru distanță, iar cealaltă la aproximativ 10 kilometri de S, în zona de cercetare forestieră INCDS). Aceste situri vor oferi un context spațial mai larg și vor permite investigarea variațiilor regionale în răspunsurile pădurilor de stejar la factorii de stres din mediu. Prin combinarea monitorizării intensive la super-situri cu măsurători de sprijin la siturile de sprijin, ROAKS va capta atât informații detaliate, localizate, cât și tendințe regionale mai largi. Această abordare multi-scală sporește reprezentativitatea descoperirilor și facilitează o înțelegere mai cuprinzătoare a dinamicii pădurilor de stejar. Proiectul va utiliza Nexusul AWST (Nexus Aer-Apă-Sol-Arbore) și o metodologie standardizată (adică metodologia ICP) pentru colectarea parametrilor meteorologici, aisolului și ai arborilor, în timp aproape real. Pe parcursul proiectului, vom oferi o abordare consistentă și scalabilă pentru colectarea datelor, permițând comparații între diferite situri și facilitând extinderea descoperirilor în regiunea biogeografică continentală, unde speciile de Quercus servesc drept taxoni cheie reprezentativi care au fost afectați semnificativ de creșterea condițiilor de secetă din ultimul deceniu. ROAKS va utiliza tehnologii de teledetecție, inclusiv scanarea laser terestră (SLT), drone și imagini satelitare, pentru a extinde observațiile de pe suprafața de la sol la zone mai mari. Acest lucru permite extrapolarea descoperirilor de pe super-siturile monitorizate intensiv la peisajul mai larg, sporind scalabilitatea cercetării. Având în vedere diferitele modele ale parcelelor selectate pentru evaluările structurale ale pădurilor din siturile suport, vom aplica același design al parcelelor ca în super-situri (un grup încrucișat de cinci parcele circulare de 500 m²). În acest fel, vom îmbunătăți scalabilitatea rezultatelor noastre.