În primii ani, unitatea a funcționat ca stațiune experimentală în cadrul Institutului de Silvicultură din Câmpulung Moldovenesc, ce fusese înființat în urma reformei învățământului superior din 15 august 1948. Stațiunea era subordonată Institutului de Cercetări și Experimentație Forestieră (I.C.E.F.), respectiv Institutului de Cercetări Silvice (I.C.E.S.).  

În 1956 Stațiunea s-a transformat în Punct Experimental, cu sediul în comuna Pojorâta, întrucât ocoalele silvice experimentale au dispărut ca formă de organizare. În 1962, Punctul Experimental Pojorâta a trecut sub controlul Stațiunii I.N.C.E.F. Suceava.

Prin ordinul nr. 159/13.12.1966, emis de directorul I.N.C.E.F., punctul experimental I.N.C.E.F. Pojorâta este scos de sub controlul și coordonarea stațiunii de la Suceava și devine o unitate cu „organizare proprie de sine stătătoare”, subordonată direct conducerii din centrala I.N.C.E.F. București. Totodată se stabilește că această unitate „va efectua cercetări numai în domeniul culturii, selecției și protecției molidului”. Ca urmare, acest ordin poate fi considerat „certificatul de naștere” al Stațiunii Experimentale de Cultura Molidului, formă în care unitatea avea să dăinuie până în prezent, deși ordinul face referire la „Punctul experimental Pojorâta”, iar în actele oficiale din anii imediat următori s-au folosit diferite denumiri precum: Punctul Experimental Câmpulung Moldovenesc, Stațiunea Experimentală Câmpulung Moldovenesc, Stațiunea de Cercetări Forestiere Câmpulung Moldovenesc și altele. Denumirea de Stațiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc a fost folosită în mod consecvent în actele oficiale abia din 1970. 

În urma reorganizării din 1974 a Institutului de Cercetări, Studii și Proiectări Silvice, pe baza decretelor nr. 162/1973, 297/1973 și 139/1974, s-a înființat Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, cu o filială la Câmpulung Moldovenesc. Prin „Programul național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010”, I.C.A.S. se organizează pe 6 filiale zonale, filiala Moldova cu sediul la Hemeiuș – Bacău incluzând și Stațiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc. După desființarea organizării pe filiale a institutului în 1990, stațiunea a fost și este în subordinea directă a centralei I.C.A.S. București.

Din 2009, Stațiunea Experimentală de Cultura Molidului devine Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare şi Experimentare – Producţie Câmpulung Moldovenesc cu subordonare directă Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice – I.C.A.S. București, care în urma HG nr.318/2015 devine Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” București.

Subunitățile din cadrul SCDEP Câmpulung Moldovenesc sunt:

• Secția de Cercetare Câmpulung Moldovenesc;
• Secția de Cercetare și Dezvoltare – Experimentare Roman;
• Baza Experimentală Tomnatic;
• Inventarul Forestier Național.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare şi Experimentare-Producţie Câmpulung Moldovenesc este o subunitate mixtă având în structura sa:

• două colective de cercetare (Câmpulung Moldovenesc și Bacău);
• două colective de dezvoltare (Roman și Bacău);
• două colective de experimentare-producție (Tomnatic și Hemeiuș);
• trei colective de Inventar Forestier Național (Câmpulung Moldovenesc, Roman și Bacău).

Structura de personal a S.C.D.E.P. Câmpulung Moldovenesc este următoarea:

• Secția de Cercetare Câmpulung Moldovenesc: 5 cercetători științifici gradul I, 1 cercetător științific gradul II, 8 cercetători științifici gradul III; 1 cercetător științific; 1 asistent în cercetare; 3 tehnicieni; 5 personal auxiliar.
• Colectivul de cercetare Bacău: 1 cercetător ştiinţific gradul III, 1 cercetător ştiinţific, 1 inginer, 1 tehnician, și 1 muncitor.
• Secția de Dezvoltare Roman: 3 ingineri dezvoltare tehnologică gradul I, 15 ingineri dezvoltare tehnologică gradul III, 2 ingineri, 1 tehnician stagiar, 2 operatori calculator, un economist și 1 șofer.
• Colectivul de dezvoltare Bacău: 1 inginer dezvoltare tehnologică gradul II, 3 ingineri dezvoltare tehnologică gradul III, 1 tehnician și 1 analist ajutor.
• Baza Experimentală Tomnatic: 9 ingineri silvici, 3 tehnicieni silvici, 9 pădurari, 6 muncitori, 4 personal auxiliar.
• Baza Experimentală Hemeiuș: 1 pădurar, 1 paznic și 3 muncitori.
• Birou I.F.N. Câmpulung Moldovenesc: 3 ingineri dezvoltare tehnologică gradul III și 2 ingineri.
• Birou I.F.N. Roman: 1 inginer dezvoltare tehnologică gradul III şi 2 ingineri.
• Birou I.F.N. Bacău: 1 inginer dezvoltare tehnologică gradul III, 1 inginer și un tehnician.

Activitatea de Cercetare științifică are următoarele direcții şi obiective de cercetare:

• fundamentarea ecologică și statistico-matematică a proceselor biologice din punct de vedere al biometriei forestiere;
• elaborarea de metodologii și modele biometrice pentru arbori și arborete;
• evaluarea calității arborilor și arboretelor prin metode și tehnici moderne;
• dezvoltarea rețelelor de serii dendrocronologice pentru specii de arbori și arbuști;
• modelarea proceselor auxologice la nivel intra și interanual;
• evaluarea capacității de rezistență și reziliență a ecosistemelor forestiere la schimbările de mediu;
• analiza structurii, dinamicii, producției și productivității ecosistemelor forestiere;
• elaborarea de aplicații informatice specializate pentru diferite activități din practica silvică (evaluarea volumului de lemn destinat comercializării, elaborarea amenajamentelor silvice, etc);
• funcționarea, perfecționarea și dezvoltarea sistemului de monitorizare forestieră aplicat în România;
• dezvoltarea cercetărilor pe termen lung de supraveghere a stării ecosistemelor forestiere aflate sub acțiunea poluării și modificărilor de mediu;
• elaborarea de metodologii de evaluare economică a resurselor forestiere;
• elaborarea și implementarea modelelor specifice de determinare a stocului de carbon în biomasa forestieră și a inventarului gazelor cu efect de seră;
• evaluarea cantitativă a fluxului de precipitaţii atmosferice lichide şi solide pe baza eşantionajelor periodice din suprafeţele de cercetare permanente (în teren liber şi sub coronamentul pădurii);
• evaluarea fluxului de apă pe profilul solurilor și determinarea concentraţiei în ioni minerali a probelor de precipitaţii şi soluţia solului conform metodologiei ICP Forests;
• dezvoltarea de tehnologii de împădurire a grohotișurilor și de regenerare a molidișurilor;
• gospodărirea arboretelor cu lemn de rezonanţă şi claviatură și reabilitarea funcționalității arboretelor de molid vătămate de cervide;
• propunerea de soluții fundamentate științific privind managementul unor ecosisteme forestiere reprezentative de amestec;
• semnalarea pentru prima dată în țară a mai multor specii de insecte dăunătoare, autohtone sau alohtone;
• testarea cu succes a combaterii insectelor asociate fructificației laricelui prin injectarea de insecticid sistemic în tulpinile arborilor;
• stabilirea tehnicilor de depistare, monitorizare, prognoză, combatere integrată și managementul diferitelor specii de dăunători (ex. Hylobius abietis, Ips duplicatus, Pristiphora abietina, Cephalcia abietis, Xylosandrus germanus, Stereonichus fraxini etc.);
• certificarea calității resurselor genetice forestiere (semințe forestiere);

Activitățile de Dezvoltare tehnologică constau în:

• elaborarea amenajamentelor silvice pentru pădurile proprietate a statului și entități private;
• elaborarea de studii de evaluare adecvată și rapoarte de mediu;
• măsurători terestre și elaborare de hărți specifice;
• studii privind instalarea perdelelor forestiere;

Activitățile de experimentare producție au în vedere următoarele obiective și direcții:

• testarea, experimentarea şi transferul rezultatelor cercetărilor în activitatea de producție;
• recoltarea și valorificarea produselor specifice fondului forestier.
• gestionarea și dezvoltarea durabilă a fondului forestier;
• gospodărirea fondului cinegetic;
• valorificarea puieților ornamentali produși, din diferite specii;
• gestionarea plantajului de semințe forestiere de larice existent în Parcul Dendrologic Hemeiuș;

Birourile de Inventar Forestier Național I.F.N realizează lucrări specifice activității conform programului susținut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în raza județelor Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Bacău Și Neamț.

Infrastructură de cercetare-dezvoltare :

• Rețeaua de cercetare pentru fundamentarea metodelor, modelelor matematico-auxologice și a tabelelor dendrometrice și a tabelelor de producție;
• Sisteme integrate de monitorizarea a parametrilor de mediu și ecosistemici;
• Laboratoare moderne intercalibrate internațional (analiză depuneri poluanți, dendrocronologie și studiul lemnului, analize foliare);
• Rețeaua de senzori auxologici și meteorologici este formată din 17 seturi de senzori de monitorizare a creșterii radiale (speciile monitorizate sunt molid, brad, fag, paltin de munte, mesteacăn, ulm de munte, plop tremurător, larice, duglas.), 35 de puncte de monitorizare a temperaturii aerului și solului și 3 stații meteorologice;
• Stereomicroscop Leica M205 A cu cameră foto dedicată Leica DMC 4500 și stație grafică cu programele aferente; Stereomicroscoape Zeiss, ARBOTOM 3D PACK, IML PowerDrill, IML Micro Hammer, Rotfinder, CoreReader, TruPulse 360B, Criterion RD-1000, Field-Map, Stație totală GEOMAX ZTS 602 LR, Germinatoare pentru analize de semințe, Stereoscoape cu aparat foto/soft, Cameră Binder pentru creștere insecte, Omogenizatoare pentru probe de semințe, Vertex-uri IV, Burghie Pressler, Clupe Mantax Digitech Professional, PLOTTER A0 HP DESKJET 4000, Multifuncționale Konica Minolta, Incubator RUMED 3301 Cooled Incubator, Stație meteo Davis Vantage Vue Weather Station, Balanță electronică KERN EG420-3NM; Balanțe analitice, Aparate GPS, PC-uri, Laptopuri, Burghie Pressler, Lintab-uri, Clupe forestiere, Hipsometre, Telemetre, Busole topografice, Autoturisme de teren.

Servicii de cercetare-dezvoltare:

• Managementul rețelelor de monitorizare integrate european și internațional (ICP-Forests, LTER, Mottles, Rodendronet);
• Elaborare de serii dendrocronologice și datări lemn istoric;
• Servicii de anatomie a lemnului (identificare specii, microsecțiuni);
• Monitorizarea depunerilor atmosferice și în soluția solului în ecosistemele forestiere;
• Monitorizarea calității aerului în păduri;
• Expertize silvice privind evaluarea cantitativă și calitativă a resurselor forestiere;
• Tehnologii de împădurire a grohotișurilor;
• Reabilitarea funcționalității arboretelor de molid vătămate de cervide;
• Gestionarea culturilor de rășinoase instalate în afara arealului de vegetație;
• Managementul unor ecosisteme forestiere reprezentative de amestec;
• Evaluarea calității unor ecosisteme reprezentative de rășinoase și de amestec pentru fundamentarea (optimizarea) lucrărilor silvotehnice;
• Asistență tehnică în domeniul protecției pădurilor, în special în cazul agenților vătămători (biotici sau abiotici) care afectează rășinoasele (în solarii, pepiniere, culturi în teren forestier, arborete);
• Identificare coleoptere (în special cele asociate vegetației forestiere).
• Servicii de amenajare silvică;

Infrastructură de experimentare-producție :

• Rețeaua de suprafețe experimentale permanente, vizând aspecte diverse (biometrie, genetică, dendrocronologie și auxologie, silvotehnică și protecția pădurilor);
• Parcul dendrologic (arboretumul Hemeiuşi – 49,5 ha);
• Plantajul de semințe de larice de la Hemeiuș;
• Pepinierele silvice cu diferite specii ornamentale;
• Rețeaua de drumuri auto forestiere în lungime de 52,63 km făcând posibilă accesibilitatea integrală a tuturor suprafețelor de fond forestier;
• Pepinierele silvice Demacușa Pașcanu;
• 5 Cantoane silvice și 2 Cabane silvice;
• Sistemul de supraveghere video amplasat la ieșirea din fondul forestier administrat cu rezultate foarte bune privind asigurarea prevenirii și combaterii braconajului, a tăierilor și sustragerilor fără drept de arbori precum și a transporturilor ilegale de material lemnos precum și  asigurarea unui suport probatoriu din punct de vedere juridic atunci când se comit fapte grave de natură infracțională;
• Depozitul permanent de bușteni Demacușa;
• 1 buldoexcavator utilizat pentru întreținerea retelei de drumuri auto forestiere, care este de asemenea dotat cu un graifer frontal utilizat pentru manipularea buștenilor în platformele primare sau în depozitul permanent;
• Un TAF utilizat pentru exploatarea masei lemnoase;
• Vertex-uri, Multifuncționale Konica Minolta, PC-uri, Laptopuri, Clupe forestiere, Hipsometre, Telefoane mobile utilizate pentru punerea în valoare a masei lemnoase și alte activități din teren, Autoturisme de teren.

Servicii de experimentare- producție:

• Valorificarea produselor lemnoase și nelemnoase specifice fondului forestier și fondului cinegetic administrate;
• Valorificarea puieților ornamentali produși, din diferite specii, precum și a semințelor forestire de larice.
• Posibilitatea efectuării contracost de fotografii/înregistrări video, în cuprinsul Parcului dendrologic Hemeiuș.