Știința pădurilor pentru oameni și provocări societale. A 90-a aniversare INCDS „Marin Drăcea”.

Află mai multe

Domeniu: Schimbări climatice
Contract:  nr. 47/N/2019
Durata proiectului: 2019 – 2023 (50 luni)
Buget: 8,000,000 lei

Responsabil proiect

CS III Dr. Ing. Radu Gheorghe Raul

Obiectivul specific

Administrarea subdomenilui Folosința Terenurilor, Schimbarea Folosinței Terenurilor si Silvicultură (LULUCF), pentru categoria de folosință Pădure, din cadrul Inventarului Național al Gazelor cu Efect de Seră (INEGES).

Obiective și activități

I. Administrarea subdomenilui LULUCF, categoria de folosință Pădure, din cadrul INEGES. Monitorizarea și estimarea/raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și absorbția anuală asociată schimbării stocurilor de carbon (C) din terenurile cu utilizare forestieră și produsele forestiere din lemn.

 

   Activități Specifice:

 

  • Monitorizarea folosinței terenului sub regulamentul UNFCCC: Monitorizarea și raportarea suprafețelor terenurilor având folosința Pădure în sistem spațial explicit, și a conversiilor anuale între terenurile având folosința Pădure și alte categorii de folosință (Agricole, Pșăuni, Terenuri umede, Urban).

 

  • Monitorizarea folosinței terenului sub regulamentul Kyoto Protocol: Realizarea de estimări si contabilizarea activitățiilor de despădurire, împădurire/reîmpădurire, management forestier și revegetație (conform definițiilor sub regulamentul KP), incluzând suprafețele afectate de perturbări naturale. Evaluarea activitățiilor pentru a doua perioadă de contabilizare a Protocolului de la Kyoto și recalcularea/ corecția tehnică a Forest Mangement Reference Level (FMRL) și stabilirea Forest Reference Level (FRL), folosind date furnizate de Ministerul Apelor și Pădurilor.

 

  • Estimarea emisiilor/absorțiilor de GES sub UNFCCC si KP: Estimarea emisiilor și absorțiilor generate de activitățile LULUCF, în conformitate cu obligațiile sectoriale sub UNFCCC, și conform obligațiilor asumate sub Protocolul de la Kyoto.

 

  • Documentare și studii specifice: Identificarea necesității de procesare ulterioară a datelor/informațiilor/planurilor/elementelor primare relevante, pentru obținerea seriilor de date utilizabile în pregătirea Inventarului Național de Emisii de Gaze cu Efect de Seră (INEGES).

 

  • Procesarea datelor: Includerea și valorificarea parametrilor naționali (date de activitate, factori de emisie, alți parametri) relevanți estimării emisiilor/retențiilor generate de activitățile specifice LULUCF, conform obligațiilor asumate sub Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) și Protocolul de la Kyoto (KP).

 

  • Recalculări anuale: Implementarea recalculărilor nivelelor de emisii/absorbții incluse în INEGES și Rapoartele Comune de Raportare (CRF) pentru anii anteriori, după caz.

 

  • Incertitudini: Furnizarea datelor privind incertitudinile asociate cu factorii de emisie și alți parametri considerați în estimarea nivelelor de emisii/retenții ca urmare a activităților LULUCF, sub UNFCCC și KP.

 

  • Reprezentare tehnică: Participarea ca expert tehnic în activitățile de revizuire a subdomeniului INEGES LULUCF, sub UNFCCC și KP, oferind elemente adiționale și/sau actualizate la solicitarea echipei de experți revizori (ERT) coordonate de Secretariatul UNFCCC.

 

  • Participare internațională la grupuri de lucru: Implicarea ca expert tehnic în grupuri de lucru și alte întâlniri la nivel internațional, european și național care se referă la sau includ aspecte legate de gestionarea subdomeniului LULUCF.

II. Administrarea subdomeniului LULUCF, parte a raportului privind politicile şi măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

 

III. Administrarea subdomeniului LULUCF, parte a raportului privind prognozele emisiilor de gaze cu efect de seră

 

IV. Administrarea subdomeniului LULUCF, parte a Comunicării naţionale privind schimbările climatice şi rapoartelor bienale

 

 

 

 

 

 

Rezultate

  • România raportează zonele forestiere conform definiției asumate sub Convenția UNFCCC (Anexa 2), ca fiind zone acoperite cu vegetație forestieră pe suprafețe de minimum 0,25 hectare, cu o înălțime minimă a arborilor de 5 metri la maturitate și o consistența de minimum 10% cu o lățime mai mare de 20 metri, incluzând zonele în regenerare.

 

  • Două metode stau la baza evaluărilor carbonului (IPCC Ch.4, 2006): Metoda Câștig-Pierdere calculează schimbările nete de carbon din biomasă folosind parametrii de creștere, recolta de lemn și mortalitatea, iar Metoda Diferenței de Stoc compară stocurile de biomasă în două perioade de timp, pentru aceeași suprafață de padure, pentru a determina schimbările anuale de stoc. Aceste abordări și datele specifice sunt cruciale pentru un inventar precis al GES și gestionarea în cadrul sectorului LULUCF.

 

  • INCDS a pregătit Raportul Național de Inventar al GES pentru categoria terenurilor forestiere pentru perioadele 2012-2014 și din nou 2020-2024. În această perioadă, metodologia și sursele de date pentru evaluarea stocului de carbon în categoria de utilizare a terenurilor forestiere din NIR românesc au evoluat, reflectând un angajament continuu pentru rafinarea practicilor de raportare anuală. Această evoluție a fost marcată de variațiile în metode și integrarea datelor mai precise pe măsură ce acestea deveneau disponibile.
  • Pentru raportările perioadei 2012 la 2014, echipa de raportare s-a bazat pe date de la Institutul Național de Statistică, tabele de crestere și statistici de la districtul forestier privind suprafața forestieră, compoziția speciilor, creșterea și recolta din planurile de management (conform NIR 2014). Cu introducerea Hotărârii de Guvern nr. 590/2019, echipa a început să dezvolte modele care încorporează date din Inventarul Național Forestier privind suprafața forestieră și compoziția speciilor, si date rezultate din sistemul de urmărire a lemnului SUMAL. Această schimbare a marcat o îmbunătățire semnificativă, adoptând în special un sistem de raportare spațială pentru zonele forestiere și o abordare a diferenței de stoc pentru biomasa vie, lemnul mort și modelele pentru litieră și materie organică moartă. Mai mult, această fază de implementare a extins domeniul de raportare pentru a include bazine de carbon care anterior nu erau raportate în categoria forestieră, cum ar fi lemnul mort, litiera, materia organică moartă și carbonul organic din sol.

Publicații 

  • Ovidiu Badea, Catălin Tobescu, Șerban Chivulescu, Radu Gheorghe Raul, Cătălin Dragostin, 2022: Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic, Editura SILVICĂ, ISSN/ISBN: 978-606-8020-82-2, 102p

 

  • Ciocîrlan Mihnea Ioan Cezar, Curtu, Alexandru Lucian, Radu Gheorghe Raul, 2022, „Predicting Leaf Phenology in Forest Tree Species Using UAVs and Satellite Images: A Case Study for European Beech (Fagus sylvatica L.)”, REMOTE SENSING, 14(24), 6198. https://www.mdpi.com/2072-4292/14/24/6198

 

  • Chivulescu, Serban, Radu Gheorghe Raul, Capalb Florin, Hapa Mihai, Pitar Diana, Marmureanu Luminita, Leca Stefan, Petrea Stefan, Badea Ovidiu, 2024,” Cost Valuation and Climate Mitigation Impacts of Forest Management: A Case Study from Piatra Craiului National Park, Romania”, LAND, 13(1), 17. https://doi.org/10.3390/land13010017 

 

  • Petrea Stefan, Radu Gheorghe Raul, Braga Cosmin Ion, Cucu Alexandru Bogdan, Serban Tibor, Zaharia Alexandru, Dan Pepelea, Ienasoiu Gruita, Petritan Ion Catalin, 2024,” The Role of Wood Density Variation and Biomass Allocation in Accurate Forest Carbon Stock Estimation of European Beech (Fagus sylvatica L.) Mountain Forests”, FORESTS, 15(3), 404. https://www.mdpi.com/1999-4907/15/3/404 

 

  • Braga, Cosmin Ion, Stefan Petrea, Gheorghe Raul Radu, Alexandru Bogdan Cucu, Tibor Serban, Alexandru Zaharia, and Stefan Leca. 2024. „Carbon Sequestration Dynamics in Peri-Urban Forests: Comparing Secondary Succession and Mature Stands under Varied Forest Management Practices” Land 13, no. 4: 492. https://doi.org/10.3390/land13040492