Pornind de la reacția de nemulțumire manifestată de numeroși reprezentanți ai corpului silvic și ai proprietarilor de păduri private, referitoare la unele prevederi din Codul silvic (Legea 331/2024), publicat în Monitorul Oficial al României nr. 7 (ian. 2025), Academia Română – Secția de științe Agricole și Silvice – Comisia de Științe Silvice, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Secția de Silvicultură, Universitatea Transilvania din Brașov – Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere și Institutul de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” au organizat la Brașov, în data de 18 februarie a.c., o dezbatere cu tema „Prevederile noului Cod silvic (Legea 331/2024) și cerințele unei gestionări durabile a fondului forestier național al României”.

La acestă dezbatere au participat reprezentanți ai Asociației Proprietarilor de Păduri Private din România (APPR), ai Asociației Administratorilor de Păduri (AAP), ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și ai Gărzii Forestiere Naționale (GFN). Autoritatea publică centrală pentru silvicultură, având o agendă de lucru încărcată, nu a putut da curs invitației de a participa la această dezbatere.

Dezbaterea a debutat cu prezentarea unei analize comparative, sub raport statistic, a variantelor succesive ale Codului silvic (proiect elaborat de specialiști reuniți într-un consorțiu; forma transmisă de Guvern către Parlament; forma adoptată de Parlament). S-a constatat că doar 48 articole din forma proiectului elaborat de Consorțiu se regăsesc nemodificate din cele 168 conținute de lege și că 46 articole din forma asumată de Guvern au fost modificate în Parlament, dovedindu-se astfel un interes major manifestat de numeroase entități, dintre care unele neimplicate direct în silvicultură, asupra modului de gospodărire a pădurilor României.

Analizele de detaliu prezentate și intervențiile participanților au evidențiat existența în Legea nr. 331/2024 a numeroase prevederi care sunt contradictorii, încalcă drepturile de proprietate și de asociere, nu pot fi aplicate în termenele prevăzute, blochează activitatea de gospodărire a pădurilor României și vor genera, pe ansamblu, efecte negative majore, atât în plan economic cât și în menținerea stării de sănătate a acestora. Argumentele care vin să justifice aceste afirmații sunt prezentate în documentul anexat (Sinteza dezbaterii din data de 18 februarie – Brașov, 2025).